Obturatia de canal mai este numita in termeni profesionali stomatologici si tratamentul endodontic de canal ce presupune: curățarea, dezinfectarea și sigilarea canalelor radiculare ale unui dinte infectat sau deteriorat pentru a preveni sau trata infecția. Acest tratament este cunoscut ca „scoaterea nervului” și este făcut pentru a salva un dinte afectat de o carie profundă sau o infecție.
OBTURATII DE CANAL
Tratamentul endodontic de canal se efectuează în principal atunci când:
- pulpa dentara este infectata sau inflamata din cauza unei carii profunde
- exista abces dentar ce poate cauza dureri si umflaturi
- dintele a suferit o trauma severa si a expus pulpa, cum ar fi o fractura
- dintele cu tratament endotonditc a dezvoltat noi infectii
- existenta durerii persistente sau sensibilitatii la temperaturi chiar si dupa tratarea cariei
- se face preventiv pe un dinte cu risc crescut de infectare cu intentia de a monta o coroana dentara
Complicatiile neefectuarii tratamentului de canal pot fi:
- extinderea infecției: infecția poate avansa dincolo de rădăcina dintelui, afectând osul maxilar sau alte zone din cavitatea bucală
- formarea unui abces: o acumulare de puroi poate apărea la vârful rădăcinii dintelui, provocând durere severă și umflături
- pierderea dintelui: dintele afectat poate deveni nesalvabil și va necesita extracție
- răspândirea infecției la alte părți ale corpului: infecția dentară netratată poate răspândi bacterii în sânge, afectând alte organe, cum ar fi inima (endocardită) sau creierul (abcese cerebrale)
- durere cronică: lipsa tratamentului poate duce la dureri persistente și severe în zona afectată
- dezvoltarea unei fistule: o deschidere anormală poate apărea între zona infectată și suprafața pielii sau cavitatea orală, drenând puroiul
- compromiterea dinților adiacenți: infecția se poate extinde la dinții vecini, afectându-i și pe aceștia
- reabsorbția radiculară externă: tesutul din jurul rădăcinii poate începe să se descompună, ceea ce duce la pierderea osului
- pierderea suportului osos: infecția cronică poate duce la distrugerea osului din jurul dintelui afectat, slăbind structura maxilarului
- impact asupra stării generale de sănătate: infecția dentară persistentă poate contribui la probleme sistemice, inclusiv complicații cardiovasculare și diabet
Posibile complicatii dupa tratamentul de canal pot fi:
- infecție persistentă: canalul poate rămâne infectat sau poate dezvolta o nouă infecție, necesitând un nou tratament
- fractura dintelui: dintele poate deveni mai fragil și susceptibil la fracturi după tratament
- durere post-tratament: disconfortul sau durerea pot persista timp de câteva zile sau săptămâni după procedură
- perforarea canalului radicular: un incident rar care poate complica tratamentul și reduce șansele de succes
- resorbția radiculară: rădăcina dintelui poate începe să se resoarbă (dizolve) după tratament
- inflamația țesutului periapical: tesuturile din jurul rădăcinii pot deveni inflamate sau dureroase
- reactii alergice: pacienții pot avea reacții alergice la materiale utilizate, cum ar fi soluțiile de dezinfectare sau materialele de umplere
- coroana dentară necesară: dintele tratat poate necesita acoperirea cu o coroană pentru a preveni fractura, ceea ce implică un cost suplimentar
- persistența simptomelor: in cazuri rare, simptomele pentru care s-a făcut tratamentul pot persista sau reapărea
- eșecul tratamentului: tratamentul poate eșua, necesitând o intervenție chirurgicală apicală (rezectie apicală) sau extracția dintelui
Etapele tratamentului de canal sunt:
- diagnosticul și pregătirea: medicul stomatolog realizează radiografii și un examen clinic pentru a evalua starea dintelui și decide tratamentul adecvat
- anestezia locală: se administrează anestezie locală pentru a asigura confortul pacientului în timpul procedurii
- izolarea dintelui: se face cu diga (sistemul Ruberdam – Koferdam)
- accesul la canal: se creează o deschidere în coroana dintelui pentru a accesa pulpa și canalele radiculare
- curățarea și dezinfectarea canalelor: pulpa dentară infectată sau deteriorată este îndepărtată, iar canalele sunt curățate, lărgite și dezinfectate
- umplerea canalelor: canalele radiculare sunt umplute cu un material biocompatibil, de obicei gutaperca, pentru a preveni reinfectarea
- sigilarea și restaurarea: deschiderea din coroana dintelui este sigilată, iar dintele poate fi restaurat cu o plombă sau o coroană pentru a-i reda funcția și aspectul